vineri, 5 august 2011

Manifestul partidului AXA NEAMULUI


AXA NEAMULUI este o organizaţie politică (partid) neparlamentară, exterioară sistemului politic din ultimii 70 de ani şi a apărut ca o necesitate de a exprima dreptul românilor la autoconservare şi totodată la construcţia uneiRomânii pe baze româneşti. Astfel, noi credem că România este a românilor, a tuturor românilor şi doar a românilor.
Noi credem că în România există atâtea energii încât să putem construi un partid care să apere exclusiv drepturile românilor. În România sunt mulţi oameni nepătaţi, mulţi oameni competenţi, mulţi români în adevăratul sens al cuvântului. Lor li se adresează AXA NEAMULUI. Celor care au credinţa că jertfa înaintaşilor nu a fost în zadar, celor care au încredere că există români care pot construi o cale de viaţă românească demnă, celor care cred că românii au un destin în istorie – altul decât acela de a deveni slugi ale „marilor puteri”.
AXA NEAMULUI este o organizaţie politică (partid) neparlamentară, exterioară sistemului politic din ultimii 70 de ani şi a apărut ca o necesitate de a exprima dreptul românilor la autoconservare şi totodată la construcţia unei  Românii pe baze româneşti. Astfel, noi credem că România este a românilor, a tuturor românilor şi doar a românilor.

AXA NEAMULUI este la început de drum. Fără „sponsori” şi „oameni din spate”, fără alte interese decât cele ale românilor – aşadar, cu totul diferit de ceea ce a dovedit în ultimii 20 de ani întreaga clasă politică actuală. Din păcate poziţia noastră este văzută ca incompatibilă cu „politica”. Într-un fel este şi firesc, deoarece din ce în ce mai mult se consideră că, dacă un partid nu se afiliază la anumite „centre de putere politice sau financiare”, interne sau internaţionale, nu poate reuşi.
Noi credem că în România există atâtea energii încât să putem construi un partid care să apere exclusiv drepturile românilor. În România sunt mulţi oameni nepătaţi, mulţi oameni competenţi, mulţi români în adevăratul sens al cuvântului. Lor li se adresează AXA NEAMULUI. Celor care au credinţa că jertfa înaintaşilor nu a fost în zadar, celor care au încredere că există români care pot construi o cale de viaţă românească demnă, celor care cred că românii au un destin în istorie – altul decât acela de a deveni slugi ale „marilor puteri”.
AXA NEAMULUI se adresează celor pentru care contează că nu comuniştii sau urmaşii comuniştilor, care ne conduc de 20 de ani, şi nu uniunea europeană şi nici fondul monetar internaţional sau banca mondială au suferit şi au fost martirizaţi în închisorile de pe tot cuprinsul ţării, ci zeci de mii de români, care şi-au asumat calea martirajului pentru poporul român. Nu uniunea europeană sau fondul monetar internaţional sau banca mondială sau urmaşii comuniştilor, care ne conduc de 20 de ani, au murit pe străzile ţării pentru libertate în 1989, ci acei care au crezut nelimitat că românii pot şi trebuie să trăiască demn. Acei care ştiu aceste lucruri şi vor să schimbe starea în care ne aflăm, sunt cei cărora AXA NEAMULUI li se adresează.
Analizând situaţia de fapt a societăţii româneşti, în aceste momente, am ajuns la concluzia necesităţii atenţionării poporului român, oriunde s-ar afla acesta, asupra pericolului în care se află însăşi existenţa statului român. Puterea politică în România comunistă şi neocomunistă nu are nici cea mai mică legătură cu structura intimă spirituală şi culturală a poporului român, ceea ce ne dă îndreptăţirea să afirmăm că desfiinţarea statului român şi exterminarea poporului român au devenit politică „naţională” de stat.
Desfiinţarea politică prin:
  • renunţarea la prerogativa statului suveran de a emite legi interne conform voinţei proprii;
  • renunţarea la prerogativa statului independent şi suveran de a funcţiona în graniţele etnice fireşti, iar când acestea sunt încălcate, de a încerca prin toate mijloacele repunerea în drepturi;
  • acordarea de drepturi cetăţeneşti necondiţionate imigranţilor atraşi în ţară de posibilităţile nelimitate de a obţine profituri ilicite;
  • acordarea de privilegii tuturor tipurilor de minorităţi – de la cele etnice până la cele sexuale sau pseudo-religioase – simultan cu reducerea dreptului firesc al majorităţii de a se proteja;
  • falsa democraţie şi imaginatul pluripartitism – toate partidele care s-au succedat până în prezent la conducerea ţării – TOATE – sunt conduse de foştii activişti comunişti cu feţe mai mult sau mai puţin umane; toate doctrinele politice sunt de stânga;
  • nerespectarea legilor de chiar instituţiile legislativă şi executivă;
Desfiinţarea economică prin:
  • subordonarea economiei româneşti faţă de capitalul străin care a devenit deţinător majoritar al acţiunilor – inclusiv în întreprinderile cu caracter strategic;
  • faptul că România are astăzi datorii mai mari decât avea la sfârşitul celui de-al doilea război mondial fără nici un temei pentru statul român, pentru români. Puterea din România ultimilor 20 de ani nu numai că nu justifică această stare de fapt, ci o şi ascunde, pentru a putea continua dezastrul în numele „dezvoltării economice”;
  • înstrăinarea tezaurului naţional din Banca naţională, lucru care se poate întâmpla doar în caz de război, sau în caz de înaltă trădare de ţară;
  • măsurile de ordin fiscal care sunt menite să distrugă integral economic întreprinderile mici şi mijlocii şi să sprijine întărirea marilor corupţi, a celor care s-au îmbogăţit din jefuirea avutului naţional;
  • neprotejarea agriculturii cu tot ce înseamnă ea – în primul rând oamenii, pământul, pădurile, şi apoi soiuri valoroase, rase autohtone – va conduce, cu siguranţă, la un dezastru;
  • înrobirea efectivă a populaţiei prin măsuri fiscale care ţin de domeniul absurdului. Impozitări succesive aberante ale aceluiaşi venit, impozit direct, T.V.A., impozit pe propietate, taxe la înstrăinarea proprietăţii, toate menite să ne răpească timpul şi libertatea pentru a hrăni o hidră care se numeşte „clasa politică”.
Desfiinţarea administrativă prin:
  • crearea unor instituţii administrative şi legislative complicate, sursă de haos şi corupţie;
  • instabilitatea legislativă şi abuzurile clasei politice fac ca instituţiile statului să fie umplute până la refuz de clienţi politici care au un singur scop: acela de a obţine foloase materiale imediate de pe aceste poziţii;
  • o birocraţie excesivă şi haotică care blochează iniţiativele private sub masca unor reglementări şi a controlului;
  • lipsa de pregătire a personalului administrativ şi a demnitarilor care uneori nu au nici cele mai elementare cunoştinţe în domeniu;
  • reorganizarea regională a României, în pretinse „regionalizări economice” dar care încep să prindă contururi administrativ teritoriale proprii.
Desfiinţarea morală prin:
  • promovarea pe toate căile şi cu toate mijloacele a „liberalismului” ateu care este, asemenea tuturor ateismelor, fundamental imoral, justificând în numele „libertăţii” toate înclinaţiile vicioase ale firii omeneşti, anulând graniţele dintre permis şi nepermis, dintre normal şi anormal, dintre bine şi rău. Astfel se instituie un „haos al drepturilor” nelimitate ale omului care din punct de vedere moral nu mai are nici o obligaţie;
  • protejarea pe cale legislativă: a desfrâului, în numele „libertăţii” de a dispune de propriul trup; a uciderii pruncilor nenăscuţi; a practicilor sexuale împotriva firii; a pornografiei;
  • imoralitatea generalizată, popularizată prin toate mijloacele sub pretextul dreptului de „expresie”, „opinie” şi „informare”.
Desfiinţarea spirituală prin:
  • protejarea pe cale legislativă a anihilării unuia dintre puţinele centre creştine care continuă să reziste ofensivei unei ideologii care nu este atee ci antihristică. România ultimilor 20 de ani a fost transformată într-un vast câmp de acţiune al propagandei cultelor păgâne şi al prozelitismului sectelor eretice şi satanice;
  • crearea de premize pentru fărâmiţarea statului român actual, care devine din ce în ce mai evidentă – prin practicarea unor politici economice de izolare regională şi de federalizare; prin acceptarea tacită de către statul român a redeschiderii discuţiilor legate de Tratatul de la Trianon;
  • participarea cu bună ştiinţă la desfigurarea locurilor de interes major pentru români – Roşia Montana, Sarmisegetusa etc;
  • „uitarea” ansamblului teritoriului românilor care include Basarabia, Nordul Bucovinei, Valea Timocului,Transcarpatia, Cadrilaterul;
  • practicarea unei politici externe, „externă” de interesul naţional;
  • nefolosirea intenţionată în negocierile diplomatice a avantajelor aduse de istorie – doar averea românului Imanuel Gojdu, atestată de testamentul său care se păstrează integral, însuşită ilegal de statul maghiar ar valora mai mult decât bugetul acestui stat pe doi ani; tezaurul României de la Moscova are o valoare inestimabilă;
  • obstrucţionarea cercetărilor arheologice şi izolarea descoperirilor de interes crucial pentru descrierea şi înţelegerea adevăratei identităţi româneşti;
  • lipsa de reacţie – asumată – faţă de atacurile josnice date de diferite state, la adresa istoriei şi integrităţii teritoriale a României;
  • pierderea treptată a suveranităţii prin legislaţia care a permis vânzarea de teren străinilor. Sunt zone în Ţară în care peste 80% din pământul ţării aparţine unor firme străine.
Desfiinţarea biologică prin:
  • protejarea legislativă a scăderii natalităţii – lucru distrugător pentru un popor – care are drept consecinţă schimbarea raportului natalitate/mortalitate şi duce inevitabil la dispariţia biologică a poporului român;
  • practicarea unei politici economice de înfometare, umilire şi îmbolnăvire a populaţiei; consecinţele sunt mărirea numărului de bolnavi şi diversificarea bolilor;
  • aşa zisa reformă în sănătate, care nu este altceva decât mutilarea preocupării pentru sănătatea românilor – de la experimentele medicale care se fac pe copiii din România (cele mai multe cazuri de SIDA la copii sunt rezultatul infectării în urma injectărilor care s-au făcut în spitalele din România, de către personal calificat – nimeni nu a anchetat vreunul din cazurile în care un copil fiind internat cu o altă boală contractează SIDA în spital) şi până la „reorganizarea” sănătăţii care nu poate duce decât la „reforma anatomică” sau la „schimbarea corpului uman”;
  • indiferenţa faţă de mizeria şi proasta dotare din spitale;
  • transformarea sănătăţii populaţiei într-o afacere – statul român achiziţionează la preţuri exorbitante seruri – vaccin ce nu sunt necesare, în detrimentul serurilor româneşti care şi-au dovedit eficienţa;
  • vaccinarea fără nici un discernământ a copiilor, lucru care are ca rezultat scăderea imunităţii acestora – fapt dovedit medical de către imunologi şi neluat în seamă de către autorităţi;
  • deosebit de proasta retribuire a medicilor;
  • lipsa de preocupare a statului pentru sănătatea populaţiei prin impactul terifiant al zonelor poluate asupra vieţii. În ţară există sute de zone cu intensă poluare, deseori chiar radioactivă;
  • iresponsabilitatea în reglementarea măsurilor din alimentaţie, prin acceptarea corpusului de legi din alimentaţie, cunoscut sub numele de Codex Alimentarus. Legislaţia extrem de permisivă în domeniu ne transformă în poligon de testare chimică, biologică. Este recunoscut pe plan mondial faptul că rolul alimentaţiei în sănătatea populaţiei este crucial. Acest lucru este eludat în România. Mai mult: legislativul a permis de curând introducerea în cultură şi a soiurilor modificate genetic;
  • absenţa unor programe naţionale de educaţie în sănătate.
Desfiinţare socială şi profesională prin:
  • distrugerea echilibrului social actual la care s-a ajuns după zeci de ani prin nesfârşită suferinţă, prin colectivizare şi industrializare forţată. Acest echilibru este în strictă legătură cu economia Ţării care, prin transformările dramatice pe care le cunoaşte, generează masse întregi de şomeri, disponibilizaţi, cărora nu li se oferă în schimb nimic concret;
  • dezinteresul conştient asupra unor categorii profesionale în strânsa legătură cu economia centralizată a statului: hidroenergeticienii, specialişti în activitate nucleară, geneticieni, etc. şi cercetătorii în general;
  • adoptarea în timp a unui pachet legislativ care are ca urmare dispariţia ţăranului român şi a gospodăriei sale, corp social care a susţinut prin munca sa de zi cu zi şi prin jertfele sale de sânge fiinţa neamului românesc. Transformarea ţăranului în fermier sau „agro-business man” presupune pierderea unei identităţi, aceea de român.
Desfiinţarea militară prin:
  • culpabilizarea armatei prin afirmaţii mincinoase privind rolul criminal pe care l-ar fi avut în „Revoluţia de la 1989”;
  • o aşa zisă reformă a armatei făcută la cererea expresă a unor puteri străine şi sub supravegherea unor militari străini. Corpuri întregi de armată au fost desfiinţate fără să dea cineva socoteală pentru scăderea criminală a capacităţii de apărare a ţării. Unităţi tactice şi strategice de o deosebită importanţă au fost literalmente desfiinţate. Mare parte a echipamentului a ajuns la fier vechi;
  • implicarea armatei şi statului în conflicte străine de interesele noastre, care ne aduc nu numai prejudicii de imagine ci şi importante prejudicii materiale şi umane;
  • desfiinţarea serviciului militar obligatoriu şi înfiinţarea unei aşa zise armate profesioniste conduce la dispariţia unei etape importante în formarea tinerilor şi creează posibilitatea ca pe viitor armata să poată fi folosită împotriva propriului popor;
  • desfiinţarea unei întregi industrii militare extrem de profitabile a adus nu numai prejudicii economice colosale, ci distruge şi capacitatea de apărare pe termen lung – armata română nemaifiind capabilă să se alimenteze din Ţară cu suportul material;
  • instalarea de baze militare străine desfiinţează orice idee de independenţă şi libertate.
Desfiinţarea învăţământului prin:
  • introducerea unor materii ce nu au nici o legătură cu latura educativă sau de învăţământ ci doar servesc intereselor politice;
  • tratarea materiilor de învăţământ preuniversitar cu un dezinteres voit;
  • deosebit de proasta retribuire a profesorilor;
  • culpabilizarea profesorilor pentru situaţia economică actuală;
  • reducerea învăţământului la toate nivelurile, care a început să îşi arate efectele, prin creşterea imensă a analfabetismului.
Desfiinţarea dreptului la istorie prin:
  • aservirea necondiţionată a Ţării, în termenii cei mai ruşinoşi, intereselor străine, contrare interesului naţional, până la anularea demnităţii de român.
  • scris de Mugur Vasiliu

Niciun comentariu:

afişări de pagină