Noi,oamenii,ne dorim mantuirea dar nu ne ostenim pentru ea.Parca s-a creat asa,o lejeritate,o ,,lasare pe maine"a inceputului ,,mantuirii"noastre.Parca ne-am reintors in epoca de inceput a Crestinismului.Toata lumea filozofeaza,teologhiseste ,face introspectii,rationalizeaza Absolutul asa,ca si cum ar fi langa el,ca si cum ar fi un pod ,un munte marunt.Cu adevarat noi chiar vorbim de Dumnezeu?Chiar credem asta?Imi inchipui acum cum ar putea sa treaca un sarac pe langa noi,insa fara sa stim ca ,,Hristos a luat chipul acelui sarac",si nu putem observa asta.fiindca mintea nostra este in nori,este ridicata inspre inaltimile Lui Dumnezeu.Nu stiu!Sa nu fie ca in Gog al lui Giovanni Papinni
?Bietul Gog toata viata a cautat ,,Fericirea"si n-a gasit-o nicaieri.Tocmai la sfarsitul cautarilor,tocmai atunci cand nu mai spera nimic,o biata fetita saraca,care pastea oile la marginea unui satuc,i-a intins lui Gog o bucata de paine uscata,i-a dat din putinul ei,si uite asa Gog a gasit ,,Fericirea "in bucata aceea de paine.Cine banuia ca Absolutul s-a ascuns tocmai intro bucata de paine?Asa o fi si cu noi?Cu interminabilile cautari?Poate ca ar fi mai bine sa cautam in lucruri marunte pe Dumnezeu!Am intelege mai bine Dumnezeirea!Poate ca de-am grabi procesul lepadarii pacatelor si ne-am ilumina oleaca la minte,cu ajutorul Lui Dumnezeu vom gasi si noi odihna ,desavarsirea cautarilor!Ce tot cautam in exterior?sau in vazduh?sau in nori?Cunosc cativa saraci carora le crapa burtile de foame.Ar fi bine sa incepem ,,mantuirea"de la lucruri concrete si...poate ,Dumnezeu vazand smerenia !!!Cred ca de-ar sa mai vina Hristos maine,sa umble pe strazi,cu siguranta ,de data asta,nici nu L-am recunoaste,si,totodata L-am crucifica mult mai repede,sau nici nu L-am baga in seama,fiindca noi suntem preocupati de cautarea Lui,de aventura cautarii Lui.Oare saracii,cei in suferinta,in temnite,cei fara adapost ,nu sunt fratii mai mici ai lui Hristos?Cine,oare,da doi bani pe acesti frati mai mici ai Lui Hristos?Pai daca pentru acestia,care se vad,nu dam doi bani,atunci cum se poate ajunge la Cel Care nu se vede?
?Bietul Gog toata viata a cautat ,,Fericirea"si n-a gasit-o nicaieri.Tocmai la sfarsitul cautarilor,tocmai atunci cand nu mai spera nimic,o biata fetita saraca,care pastea oile la marginea unui satuc,i-a intins lui Gog o bucata de paine uscata,i-a dat din putinul ei,si uite asa Gog a gasit ,,Fericirea "in bucata aceea de paine.Cine banuia ca Absolutul s-a ascuns tocmai intro bucata de paine?Asa o fi si cu noi?Cu interminabilile cautari?Poate ca ar fi mai bine sa cautam in lucruri marunte pe Dumnezeu!Am intelege mai bine Dumnezeirea!Poate ca de-am grabi procesul lepadarii pacatelor si ne-am ilumina oleaca la minte,cu ajutorul Lui Dumnezeu vom gasi si noi odihna ,desavarsirea cautarilor!Ce tot cautam in exterior?sau in vazduh?sau in nori?Cunosc cativa saraci carora le crapa burtile de foame.Ar fi bine sa incepem ,,mantuirea"de la lucruri concrete si...poate ,Dumnezeu vazand smerenia !!!Cred ca de-ar sa mai vina Hristos maine,sa umble pe strazi,cu siguranta ,de data asta,nici nu L-am recunoaste,si,totodata L-am crucifica mult mai repede,sau nici nu L-am baga in seama,fiindca noi suntem preocupati de cautarea Lui,de aventura cautarii Lui.Oare saracii,cei in suferinta,in temnite,cei fara adapost ,nu sunt fratii mai mici ai lui Hristos?Cine,oare,da doi bani pe acesti frati mai mici ai Lui Hristos?Pai daca pentru acestia,care se vad,nu dam doi bani,atunci cum se poate ajunge la Cel Care nu se vede?
Ciobanu Stelica-redactor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu