… in acest moment in care Uniunea Europeana a aratat cu mare claritate ca sustine dezmembrarea Romaniei prin acceptarea unei reprezentante diplomatice secuiesti la Bruxelles; in acest moment, cand este mai evident decat evidenta insasi ca Statele Unite ale Americii si armata internationala si suprastatala NATO – care a absorbit puterea militara a Romaniei, lasand-o fara aparare militara -, nu ofera nici un sprijin Romaniei, in orice eventual conflict (fapt demonstrat in cazul conflictului Canalului Bastroe); tocmai in acest moment, apare ca o poveste duioasa, gospodareasca, legitima si nevinovata, „reorganizarea teritoriala administrativa” a Romaniei. Trebuie sa fii cu totul inapoiat mintal sa nu vezi si sa nu intelegi ce se intampla. Sau trebuie sa fii orb, ca optiune existentiala.
Aceasta „reorganizare administrativa” este de fapt regionalizarea sau federalizarea Romaniei, despre pregatirea careia am aflat in toti acesti ani. Disimularea, ascunderea acestui etnocid…. se face cu inchipuita responsabilitate – din nou cei mai iresponsabili cetateni romani, conducatori ai poporul roman spre dezastru, isi asuma raspunderea. Cu alte cuvinte: iresponsabilitatea insasi isi asuma raspunderea! – pentru viata, sau mai precis, pentru moartea unui popor si disparitia din istorie a unui stat. Cuvintele trebuie rostite raspicat si clar, fara nici un menajament. Consideram ca nu trebuie sa ne ascundem dupa cuvinte – nu este vreme de joaca.
Toate, dar absolut toate argumentele (aduse de Presedintele Romaniei pentru sustinerea ideii de federalizare a tarii, sub numele de „reorganizare administrativa”) cu intentia de a motiva aceasta „reorganizare teritoriala” sunt mincinoase, sau mai corect spus: sunt niste balarii politicianiste justificative. Aceasta incercare a mai fost facuta cu o singura regiune, a Banatului, in Timisoara – in 1990, prin Proclamatia de la Timisoara se cerea doar autonomie administrativa si economica. Acest lucru nu le-a reusit celor care au alcatuit si promovat textul proclamatiei, fiindca minciuna era prea mare: nu exista autonomie administrativa si economica, fara autonomie teritoriala, adica fara sa fie definit teritoriul in care functioneaza aceasta autonomie si, implicit, fara sa fie trasate granitele. Sau poate ca Banatul a mai ramas in Romania, dupa Proclamatia de la Timisoara, si pentru ca, pe atunci, mai erau romani in Romania.
„Reorganizarea administrativa”, pe care conducatorii actuali ai Romaniei sunt hotarati sa o faca (in aceste zile se negociaza doar detaliile), in opt sau noua sau n judete este, in adevar, transarea Romaniei, care, in conformitate cu planurile iudeofrancmasoneriei, urmeaza sa fie reimpartita.
Iata, pas cu pas, aceasta „reorganizare” care ne este propusa ca salvare si impusa fara drept de apel: 1) se imparte statul roman in euroregiuni, judete, zone sau chiar nu conteaza cum se vor numi; cu alte cuvinte se federalizeaza teritoriul actual al Romaniei, statul roman disparand; 2) ca urmare a acestei „reorganizari”, cetatenii locuitori ai acestor zone vor fi nevoiti sa isi schimbe actele de identitate. Aici apare „rezolvarea”, recunoastem ca inventiva, a cipuirii intregii populatii a tarii, fiindca actele de identitate vor fi in totalitate cu cip; 3) zonele isi vor afirma si vor avea autonomie regionala, adica se vor transforma in niste mini state sub conducerea directa a uniunii europene, care va numi – deja au fost numiti o parte dintre ei – guvernatori pentru fiecare regiune in parte; 4) in cea mai deplina legalitate, respectivele state vor putea sa determine, fiecare pentru sine, daca se unesc cu un stat sau cu altul, sau daca isi schimba, si cum, limba oficiala sau denumirea. Astfel, Ardealul se va alipi Ungariei, Moldova va face un stat de sine statator cu Basarabia, tiganii vor avea si ei republica lor etc; 5) statul roman va disparea de pe harta lumii – sau, aici este neclar, va ramane doar partea de Muntenia-Ilfov cu numele de Romania.
Toate, dar absolut toate argumentele (aduse de Presedintele Romaniei pentru sustinerea ideii de federalizare a tarii, sub numele de „reorganizare administrativa”) cu intentia de a motiva aceasta „reorganizare teritoriala” sunt mincinoase, sau mai corect spus: sunt niste balarii politicianiste justificative. Aceasta incercare a mai fost facuta cu o singura regiune, a Banatului, in Timisoara – in 1990, prin Proclamatia de la Timisoara se cerea doar autonomie administrativa si economica. Acest lucru nu le-a reusit celor care au alcatuit si promovat textul proclamatiei, fiindca minciuna era prea mare: nu exista autonomie administrativa si economica, fara autonomie teritoriala, adica fara sa fie definit teritoriul in care functioneaza aceasta autonomie si, implicit, fara sa fie trasate granitele. Sau poate ca Banatul a mai ramas in Romania, dupa Proclamatia de la Timisoara, si pentru ca, pe atunci, mai erau romani in Romania.
„Reorganizarea administrativa”, pe care conducatorii actuali ai Romaniei sunt hotarati sa o faca (in aceste zile se negociaza doar detaliile), in opt sau noua sau n judete este, in adevar, transarea Romaniei, care, in conformitate cu planurile iudeofrancmasoneriei, urmeaza sa fie reimpartita.
Iata, pas cu pas, aceasta „reorganizare” care ne este propusa ca salvare si impusa fara drept de apel: 1) se imparte statul roman in euroregiuni, judete, zone sau chiar nu conteaza cum se vor numi; cu alte cuvinte se federalizeaza teritoriul actual al Romaniei, statul roman disparand; 2) ca urmare a acestei „reorganizari”, cetatenii locuitori ai acestor zone vor fi nevoiti sa isi schimbe actele de identitate. Aici apare „rezolvarea”, recunoastem ca inventiva, a cipuirii intregii populatii a tarii, fiindca actele de identitate vor fi in totalitate cu cip; 3) zonele isi vor afirma si vor avea autonomie regionala, adica se vor transforma in niste mini state sub conducerea directa a uniunii europene, care va numi – deja au fost numiti o parte dintre ei – guvernatori pentru fiecare regiune in parte; 4) in cea mai deplina legalitate, respectivele state vor putea sa determine, fiecare pentru sine, daca se unesc cu un stat sau cu altul, sau daca isi schimba, si cum, limba oficiala sau denumirea. Astfel, Ardealul se va alipi Ungariei, Moldova va face un stat de sine statator cu Basarabia, tiganii vor avea si ei republica lor etc; 5) statul roman va disparea de pe harta lumii – sau, aici este neclar, va ramane doar partea de Muntenia-Ilfov cu numele de Romania.
Si, pentru ca toate acestea sa se desfasoare fara surprize – de nici un fel -, apare ca foarte importanta schimbarea Constitutiei Romaniei. Si atunci, Presedintele Romaniei cere schimbarea constitutiei. Noi stim cu totii – am vazut cu ochii nostri – ca Presedintele Romaniei nu cunoaste nici macar imnul de stat al tarii in care el este presedinte, si, ca urmare, nici nu cred ca poate cineva sa puna problema ca acelasi presedinte ar putea cunoaste Constitutia Romaniei – fie si pentru simplu motiv ca Legea fundamentala a Tarii nu este scrisa in versuri, si, deloc neglijabil, are un text cu mult mai lung.
Situatia in care ne aflam este fara precedent in istoria romanilor. Acum nu mai e vorba despre o regiune autonoma maghiara, nici de comunism sau capitalism, sau de fanarioti sau turci; acum este vorba despre transarea si atomizarea statului roman. Adica despre o actiune proiectata de mult timp, actiune care este pusa in practica de cel putin doua decenii, de catre oameni pregatiti special si cu ajutorul suboamenilor locali sau zonali. Toti suboamenii politici, din aceasta perioada, se fac vinovati de inalta tradare de Tara si ar trebui pedepsiti ca atare. Inca o data: toti!
Trebuie sa intelegem gravitatea acestui moment si sa ne asumam constient responsabilitatea in fata lui Dumnezeu si in fata istoriei, pentru ceea ce facem sau nu facem. Este raspunderea noastra. E neaparat sa pricepem acest lucru, care, desi pare simplu, nu poate intra in mintile noastre. Romania nu mai are armata, nu mai are independenta, economia este data si jefuita de cei despre care am scris mai sus – si totusi, trebuie sa ne impotrivim acestui rau, acestui dezastru. Asa cum suntem noi acum.
Nu iesind in strada la momente nepotrivite si fara a avea nici un fel de finalitate, decat aceea de a protesta – asa cum se intampla in toate actiunile care sunt planificate doar pentru manipulare, in scopul fie de a depresuriza societatea civila, fie de a crea conflicte care sunt imediat preluate si folosite de catre manipulatori tocmai impotriva noastra. Si mai ales, nu trebuie sa uitam ca aceia care ne vor tara n-ar putea reusi niciodata fara tradatori din randurile noastre. E ceea ce se petrece chiar acum, cand nu se stie cine i-a convocat pe romani la Sfantu Gheorghe pentru a manifesta impotriva maghiarimii: este cel mai contraindicat lucru pentru romani si, totodata, cel mai dorit de catre unguri – conflictul care va ajuta la grabirea faramitarii Romaniei. Pentru a avea credibilitate, manipulatorii au folosit nume de organizatii cu credibilitate, fara insa a le intreba daca sunt de acord cu acest lucru sau nu; asa e anonimatul. Este vital sa gandim in aceste momente si nu sa ne luam dupa tot felul de manipulatori, care, in cazul de fata, se ascund in anonimat. Trebuie multa atentie, ca nu cumva noi insine sa fim uneltele prin care se va abate nenorocirea asupra poporului roman, asupra propriului nostru popor.
Dupa ce intelegem aceste lucruri, putem sa incercam sa raspundem la celebra intrebare: „Ce este de facut acum, in aceasta situatie?”. Si, de aici celelalte intrebari, care decurg firesc si care duc la raspunsuri, pe care este neaparat sa le punem in practica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu