PILDA

În magazinul de bijuterii intră o fetiţă de aproape şase ani ţinând o cutiuţă metalică în mână.
Se îndreptă spre vitrina cu cruciuliţe şi-i spuse vânzătorului:
- Vreau această cruciuliţă pentru sora mea. Are pietrele albastre aşa cum sunt şi ochii ei.
Bijutierul o întrebă:
- Câţi bani ai?
Fetiţa desfăcu capacul cutiuţei şi răsturnă pe tejghea mai multe monede. Nu puteau fi decât vreo 20 lei în total.
- Sunt de ajuns? - întrebă fetiţa privindu-l insistent pe vânzător. Şi continuă:
- Îi strâng de un an ca să-i iau un cadou surorii mele mai mari. De când a murit mama, ea mă creşte şi aş vrea să-i fac o bucurie de ziua ei. S-a născut de Bunavestire. O cheamă Maria.
Bijutierul se duse în spate şi se întoarse cu o cutie tot albastră în care puse cruciuliţa de aur şi i-o dădu fetiţei:
- Sper să-i placă surorii tale.
Copila ieşi din magazin cu ochii strălucind de fericire.
O oră mai târziu, în bijuterie intră o tânără cu ochii albaştri şi cu un aer neliniştit.
Puse pe tejghea cutia în care era cruciuliţa de aur şi întrebă:
- Aceasta a fost cumpărată de aici?
- Da domnişoară.
- Şi cât a costat?
- Preţurile bijuteriilor pe care le vând eu sunt confidenţiale, răspunse vânzătorul. Le ştiu doar eu şi cumpărătorul.
- Dar sora mea avea doar câţiva bănuţi. Cum a putut să cumpere un asemenea obiect de aur?
Bijutierul închise cutia şi o înmână tinerei spunându-i:
- Sora dumneavoastră a plătit preţul cel mai mare pe care-l putea plăti cineva. Din dragoste şi recunoştinţă, a dat tot ce avea.