“Astăzi, telefonul tău mobil ştie cine eşti, unde eşti, unde te duci, la o anumită distanţă deoarece se poate vedea traseul tău. Având aceste lucruri, plus permisiunea ta, este posibil pentru programatori să facă programe care să îţi sugereze unde să te duci, ce oameni să cunoşti, ce activitaţi să faci şi aşa mai departe. În cele din urmă, telefoanele mobile vor face ce fac cel mai bine: reţin totul şi oferă recomandări” spune Eric Schmidt, CEO al Google.
Cei mai multi dintre noi, prinsi in valtoarea grijilor de zi cu zi, tindem sa dam crezare acestor „mai mari”, luand de bune cele ce spun si chiar bucurandu-ne de grija lor pentru ca experientele noastre sa fie mai bogate, intelegand prin asta o crestere a eficientei cu care ne folosim timpul si asa prea scurt. Iata, de exemplu, Parlamentul European a aprobat noi reguli de etichetare pentru produsele textile subliniind necesitatea evaluării modului în care noile tehnologii, cum sunt microcipurile sau identificarea frecvențelor radio, ar putea fi folosite în viitor în locul etichetelor clasice pentru furnizarea de informatii consumatorilor.
Parca toti lucreaza in slujba noastra, a consumatorilor, doar sa intelegem si noi sa fim cinstiti si deschisi, sa nu ne mai ascundem ca si cand am avea ceva de ascuns. Ar trebui, bineinteles, sa ne bucuram cu totii, pentru ca, nu-i asa, doar pentru binele nostru par ca se creeaza noile tehnologii. Continuând explicaţiile de mai sus cu privire la telefon, Eric Schmidt spune: „Dacă sunt un împătimit al istoriei, în timp ce merg pe stradă, îmi va spune istoria regiunii respective sau unele lucruri care mă interesează” si cu aceasta vine in intampinarea celor dornici de gasirea unui pretext la boala de care sufera: patima dependentei de tehnologie. Revenind la etichetarea produselor textile, in declaratia comuna a Parlamentului European si a Consiliului se vorbeste despre cunoasterea importanței furnizării unor informații exacte consumatorilor […]. “Utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi etichetarea electronică, inclusiv identificarea prin frecvențe radio, poate fi un instrument util pentru furnizarea unor astfel de informații ținând totodată pasul cu evoluțiile tehnologice. Parlamentul European și Consiliul invită Comisia ca, atunci când întocmește raportul în conformitate cu articolul 24 din regulament, să analizeze impactul acestora asupra eventualelor cerințe noi de etichetare, inclusiv în vederea îmbunătățirii trasabilității produselor textile”. Conform DEX, trasabilitatea reprezinta “caracteristica unui sistem de asigurare a calității de a permite regăsirea istoricului, a utilizării sau a localizării unei entități (produs, proces sau serviciu) prin identificări înregistrate”.
Cu putin timp in urma Apple şi Google s-au aflat în centrul unei controverse legate de telefoanele mobile şi modul cum acestea îi localizează pe utilizatori. Smartphone-urile produse de cele două companii reţin traseul precis al posesorilor, fără consimţământul acestora, şi îl stocheaza într-o baza de date. Conform lui Eric Schmidt, utilizarea acestor date poate îmbunătăţi experienţa utilizatorului. Pare ca ni se ofera totul, de ce sa nu oferim si noi, macar acceptand ce ni se ofera? Cine nu o face, inseamna ca are ceva de ascuns si devine pe loc suspect…
In completarea celor de mai sus, oarecum din alt registru, dar in stransa legatura, va supun atentiei doua studii mai vechi, comandate de APERO (Asociatia de Plati Electronice din Romania). Unul dintre ele se numeste „Criza economica si piata cardurilor” si in cadrul lui principala masura pe care bancile intentioneaza sa o introduca astfel incat sa creasca utilizarea cardurilor este introducerea de noi facilitati in cadrul unor programe dezvoltate in parteneriat cu comerciantii. Daca adaugam la aceasta si pe cea legata de introducerea sau dezvoltarea programului de plata in rate, rezulta caprocesul de crestere a gradului de utilizare al cardurilor ar fi centrat aproape exclusiv pe comercianti. Potrivit Directivei Comisiei Europene privind Sistemul de Plati, toate cardurile ar fi trebuit migrate catre tehnologia cu cip in cursul anului 2010, dar termenul n-a putut fi respectat si 94% dintre bancile repondente apreciaza ca pana la finele anului 2013 se va incheia procesul de inlocuire a cardurilor cu banda magnetica cu cele cu cip. Odata cu introducerea pe scara larga a cardurilor cu cip vor aparea si aplicatii care sa exploateze tehnologia contactless. Principalul domeniu de interes pentru tehnologia contactless este transportul urban, in special cel public, urmat indeaproape de segmentul retail prin programele de fidelizare a clientelei la comercianti, apoi sectorul public – ajutoarele sociale acordate de administratie si sectorul medical (cardul de sanatate).
Din celalalt studiu, “Atitudini si obiceiuri de utilizare pentru carduri” efectuat in aprilie 2010, aflam cum se poate modifica comportamentul vizavi de utilizarea banilor lichizi versus utilizarea instrumentelor electronice de plata: prin acordarea anumitor beneficii in utilizarea acestora(fara comisioane, prin programe de loialitate). De asemenea, mai aflam din studiu ca frecventa mai ridicata pentru plata cu cardul este corelata mai ales cu venitul mai mare pe membru de gospodarie (peste 900 RON) si deasemenea cu un grad mai mare de deschidere fata de produse si servicii noi, in general.
Iata ca ne intoarcem, din nou, la “deschiderea fata de produse si servicii noi”, şi hai să facem un mic exercitiu de imaginatie: cum vor fi stocate datele noastre si unde? Si mai ales, la ce va folosi stocarea lor? Conform mass-media, unul dintre motivele care favorizează această transparenţă individuală este combaterea terorismului, sau macar reducerea infractionalitatii, prin identificarea mai rapidă a celor care nu respectă legile (începând cu încălcarea proprietatii, munca la negru, frauda, evaziune etc.).
În acest exercitiu am sa vin in ajutor cu urmatorul site: http://www.vrajitorul.eu/, o baza de date consolidata ce contine informatii despre persoane fizice si juridice, care ofera contra cost rapoarte de bonitate si alte informatii. Vrajitorul.eu este prima aplicatie pentru verificarea solvabilităţii persoanelor fizice şi juridice, aplicatie ce ofera informatia intr-un raport concis din peste 22 de surse de informare (printre care: Min. Finantelor, Monitorul Oficial, Buletinul Procedurilor de Insolventa, Registrul Comertului, Portalul Instantelor, Arhiva electronica de Garantii Reale Mobiliare, Baza de date ANAF cu obligatiile restante la bugetul de stat si restantele la CNAS, Baza de date ANAF cu “firmele fantoma”, Baza de date OSIM, Politia romana – persoane urmarite si disparute, diverse portaluri), util celor care doresc sa se puna la adapost de eventuale fraude. Cu toate acestea, la acele informatii au acces gratuit toti jurnalistii, sau orice plătitor. Gândiţi-vă cum ar fi ca acelor baze de date să se adauge şi cele ale băncilor, comercianţilor, societăţilor de transport, caselor de asigurari sociale si de sanatate etc. Cum este exerciţiul?
Multi se intreaba care e problema daca datele lor sunt culese, stocate si apoi prelucrate pentru a afla profilul lor de „utilizatori”, de „consumatori” sau de „cetateni” onesti. Multi punem capul pe perna linistiti, gandindu-ne ca daca avem un banal interfon la scara/poarta, suntem protejati de deranjul cersetorilor sau de al hotilor, ne construim ziduri inalte si afara, si inauntru, banuindu-ne si fratii, si parintii, traind intr-o lume plina de suspiciune, nelasand inima sa respire dragoste, traind inchistati, imbatati de propriile impresii de „securitate”. Procesul de reeducare este într-un stadiu foarte avansat şi nouă nici prin gand nu ne trece cat de mici suntem si că pentru micimea asta de suflet ne e foarte greu sa deschidem Celui Care sta la usa si bate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu