84 de ani de la înfiinţarea Mişcării legionare

Astazi, vineri 24 iunie 1927 (Sf. Ion Botezatorul), ora zece seara,
se infiinteaza LEGIUNEA ARHANGHELULUI MIHAIL, sub conducerea mea.
Sa vina in aceste randuri cel ce crede nelimitat. Sa ramana in afara cel ce are indoieli. (Corneliu Zelea Codreanu)

Miscarea Legionara – Miscare de mantuire, cum a definit-o Nae Ionescu – a pornit de la Altar si de la Icoana. „De la icoana si de la altar am pornit – marturiseste Mota – apoi am ratacit o bucata de vreme, purtati de valurile omenesti si n-am ajuns la nici un mal, cu toata curatia impulsurilor noastre. Acum, cu sufletul greu, rasletiti, sfartecati, ne strangem la adapost, la singura caldura si alinare, tarie si reconfortare a noastra, readucatoare de puteri, la picioarele lui Iisus, in pragul orbitoarei straluciri a cerului: la Icoana” („La Icoana”).

Miscarea Legionara este cea mai profunda revolutie spirituala a poporului roman de la increstinarea lui incoace.

Legionarii erau crestini practicanti: se marturiseau si se impartaseau, nici o lucrare de seama nu incepea fara binecuvantarea preotilor; la mesele comune ale legionarilor se spunea rugaciunea si-acolo unde era, preotul da binecuvantarea.

Nae Ionescu, care a inteles adancimea operei lui Corneliu Codreanu si a simtit chemarea lui, a spus pe cand Codreanu traia, ca minunea infaptuita de el e atat de mare ca de acum il depaseste si pe el.

„A inviat Hristos. Asa va invia si dreptatea neamului romanesc. Dar pentru aceasta se cere ca fii de ai lui sa bata drumul pe care a mers Iisus; sa li se puna pe cap coroana de spini, sa urce Golgota in genunchi, cu crucea in spate, si sa se lasa rastigniti!…legionari, fiti voi copiii acestia” (Capitanul, „Pamantul stramosesc”, 15.IV.1928).

Parintele Justin despre Miscarea Legionara (extras din nr. 17 al revistei ATITUDINI): "Initiatorii Miscarii Legionare erau in primul rand oameni crestini model, erau niste modele ale societatii. Ei au adus un mare aport neamului si Bisericii in acea perioada. Au refacut viata bisericeasca si duhovniceasca a poporului, pentru ca era o oarecare decadere. Au intretinut o flacara aprinsa de rugaciune, au intretinut un spirit viu al jertfei si sacrificiului, al omeniei. Acei tineri nu au urmarit scopuri politice, ci doar sa inalte neamul pe linia Bisericii. Nu era vorba de vreo ratacire, sa pui neamul mai presus de Biserica, ci doar sa aduci neamul in Biserica si la consolidarea aceasta, au contribuit mintile cele mai inalte ale culturii si spiritualitatii noastre de atunci, pe care noi acum le ingropam. Ei au reusit sa ii dea taranului o paine mai ieftina, acesta era de altfel scopul lor. In afara de asta, ei au avut un rol foarte important in stavilirea comunismului."

(sursa : apologeticum)