Sfantul Onufrie de la Vorona

În sfinti cinstim îndumnezeirea naturii umane, iubirea lui Dumnezeu fata de ei.

Esenta vietii sfintilor si a cinstirii lor nu poate fi mai bine exprimata decât aratându-se ca întotdeauna este vorba de faptul ca Dumnezeu se manifesta ca Duh Sfânt în chip minunat în sfintii Sai: "Minunat este Dumnezeu întru sfintii Sai. (Ps.67, 36).

Sfintenia crestina este un lucru mare si greu, dar ea nu este peste putinta crestinului, si dovada aceasta este dintru început facuta: cei dintâi crestini se numeau Sfinti (FA 9, 15,52), si traiau ca sfintii.

Istoria isihasmului si monahismului românesc are multe pagini de aur. Nume de mari cuviosi ai tarii noastre, au fost înscrise în Cartea Vietii, spre lauda Preasfintei Treimi: Sfântul Daniil Sihastrul de la Voronet, Sfântul Paisie de la Neamt, Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Marului si altii multi si nestiuti, pâna în zilele noastre.

Calugarii si egumenii manastirii Vorona, au lasat si ei file deosebite în istoria monahismului "sporind rostul "spiritual al manastirii. Între acesti numerosi parinti care au sfintit pamântul în jurul manastirii noastre, la loc de cinste se afla Sf.Cuv. ONUFRIE, considerat cel mai mare sihastru de pe meleaguri botosanene. Care pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, si-a legat numele de manastirea Vorona.

Succint, vor fi relatate evenimentele care au marcat viata Sfântului Onufrie, cât si a celor de dupa trecerea sa la cele vesnice. În anul 1749 era guvernator al unei provincii din Rusia, apoi datorita persecutiilor religioase din Rusia secolului al XVIII-lea a fugit în Moldova, unde s-a calugarit, petrecându-si tot restul vietii în cea mai adânca cugetare duhovniceasca. În anul 1763, l-a cunoscut pe Sf. Paisie la manastirea Dragomirna. La 7 martie 1774, cuviosul Onufrie a fost îmbracat în schima mare de staretul Paisie, la Dragomirna. Cuviosul Onufrie a întretinut o bogata corespondenta cu staretul Paisie. Din aceasta corespondenta ne-a parvenit doar o scrisoare datata 6 iunie 1776 de la Secu. Restul corespondentei dintre staretul Paisie si soborul manastirii Vorona, implicit si cu schimnicul Onufrie a fost descoperit în anul 1931 la manastirea Rila, în Bulgaria.

Sf. Cuvios Onufrie a avut si-a dus viata pustniceasca în codrii din jurul schitului Sihastria Voronei, într-o pestera din malul Bahluiului, nu departe de izvoare, unde s-a nevoit 25 de ani în desavârsita ascultare, în tacere si neîncetata rugaciune.

A avut si preocupari carturaresti, copiind un numar de opere ale Sf. Parinti, dupa traducerile si redactarile staretului Paisie.

Sf. Cuvios Onufrie este considerat ctitorul duhovnicesc al manastirii Sihastria Voronei, lucru confirmat de PS Arhiereu Chesarie Sinadon (1789-1888), într-un "Cuvânt de îndemn la ajutorarea zidirii Sahastriei Voronii ".

Numele Cuviosului Onufrie ajunsese cunoscut alaturi de numele marelui Paisie, pâna în centrul Rusiei, întarire data de ierom. rus Partenie care calatoreste prin Moldova în prima jumatate a secolului al XIX-lea.

Învrednicindu-se de darul preotiei, cuviosul Onufrie era slujitor ales al celor sfinte si duhovnic al multor sihastri din padurile Voronei.

Savârsind calatoria acestei vieti si cunoscând dinainte sfârsitul sau, si-a dat fericitul sau suflet în bratele lui Hristos în primavara anului 1789, la 29 martie, în zilele sarbatorii Învierii Domnului.

Dupa unele semne si minuni savârsite de Sf.Cuvios Onufrie, în anul 1846 i-au fost dezgropate osemintele sfinte, care pâna în ziua de astazi se pastreaza în manastirea Sihastria Voronei.

Demn de remarcat este faptul ca sfintele oseminte ale Cuviosului Onufrie, si-au pastrat culoarea atât de clar de peste 150 de ani, cât si faptul ca ele raspândesc un miros placut, asemenea Sfântului si Marelui Mir. Existenta lor tainica si purcederea lor în timp pâna în zilele noastre, constituie o marturie în plus a sfinteniei lui. Toate aceste conditii de fond, au dus la crearea unui cult local al Sfântului. PF Teoctist, afirma ca în perioada vietuirii în obstea schitului Sihastria Voronei, se faceau rugaciuni si procesiuni cu sfintele oseminte ale Cuviosului Onufrie de ziua hramului "Buna Vestire", cu ocolirea bisericii în cântari si în glasul clopotelor.